MITOLOGIE AFRICANA

În miturile cosmogonice si antropogonice predomina radacinile puternice ale totemismului (lumea si oamenii
provenind din insecte, pasari, fiare salbatice), iar lumea reala e populata de forte secrete de tipul mana.
Desi prezent intens, animismul nu a împiedicat în Africa formarea unor mituri mai complexe, uneori a unor
sisteme mitologice, chiar daca, privind în ansamblu, zeii dominanti sunt de structuri simple, cu atribute
directe: hrana, vânatoarea, razboiul, bolile, iar universul este dual.

In urma patrunderii crestinismului si islamismului, s-au produs fenomene sincretice aparte, zeii locali
absorbind atribute ale personajelor din Biblie si Coran; dar un sincretism similar s-a produs între zeii locali
si notiunile civilizatiei tehnice moderne: un zeu din Benin, patronând între altele sângele si seva, îsi extinde
ocrotirea asupra benzinei.

Zonele mitologice africane se interfereaza , totusi sunt distincte una de alta, unele deosebit de originale,
astfel ca nu se poate vorbi de o singura mitologie a Africii.

mitologia populatiei TASSILI. Sutele de fersce din pesterile de la Tassili si Hoggar (Sahara), cuprinzând
numeroase mitograme stranii sau chiar scene mitologice pictate si dominate vadit de "Marele Zeu Martian"
(numit asa alegoric si impropriu de Henry Lhote) sau de "Capetele Rotunde", par adesea divinizari
plastice, mai mult sau mai putin naive, facute de o populatie arhaica sahariana, dupa modelele vii ale unor
exploratori sau peregrini dintr-o civilizatie superioara si straina (geografic sau cosmic) sau din memoria
tulbure a unei societati precedente si neîntelese de continuatori.

mitologia DOGONILOR. Dogonii din Sudan au o ciudata cosmogonie cinetica: zeul AMMA pune în miscare
haosul static; rotirea sporindu-si acceleratia, preface acest haos într-un ou urias din care, taiat în doua
de zeu, dintr-o jumatate iese YURUGU vrând sa domine universul, dar sortit sa-si urmareasca etern
partenerul din cealalta jumatate, mentinându-se astfel echilibrul de forte din univers. Un zeu principal,
aparut mai târziu, e al soarelui si al focului.

mitologia BOSIMANILOR. Bosimanii din Kalahari au un zeu central (si stramos totemic) CAGN (IKAGGEN),
închipuit ca insecta Mantis religiosa (calugarita); din sandalele aruncate în gol, ale acestuia a luat fiinta
lumea, iar oamenii s-au nascut din serpi.

mitologia triburilor AKAN si BAULE. Triburile AKAN (Ghana, Coasta de Fildes) si BAULE (bazinul Congo)
venereaza un zeu comun, NYAMYE, socotit creatorul lumii, dar retras (deus otiosus), lasând guvernarea
pe seama sotiei sale ASASE YAA, iar antropogonia, în sarcina fratelui sau ANANGAMA, care dupa ce i-a
facut pe oameni în cer, i-a coborât cu o frânghie pe pamânt.

mitologia grupului lingvistic BANTU. Grupul lingvistic BANTU din sudul Ecuatorului are un zeu suprem (cu
numeroase variante onomastice): MULUNGU, personofocând sintetic fortele naturii, socotindu-se de
obicei ca fulgerul e fata lui, iar tunetul, vocea; alte triburi (herero) îsi reduc mitologia la cultul stramosilor
care continua, morti, sa traiasca sub pamânt; tribul BAGANDA (Uganda) are însa o zeita a foametei:
NAGABONYI si un zeu al cutremurelor: MUSISI.

mitologia populatiei de HOTENTOTI. Hotentotii (KOI-KOIN) din Republica Africa de Sud considera Universul
divizat într-un Cer Rosu, stapânit de zeul suprem TSUI-GOAB (stramos tribal binefacator, la obârsie fie
vrajitor, fie insecta) si un Cer Întunecat, stapânit de zeul raufacator GAUNAB.

mitologia populatiilor din DAHOMEY. În Dahomey (mai ales la tribul EWE), o faptura fantastica AGAZU,
nascuta de sotia primului rege de la un leopard, este si stramos totemic si zeu; însa divinitatea suprema,
totodata teogonica si antropogonica este zeul NANA-BULUKU, ajutat în activitatea sa îndeosebi de GU,
zeu al fierului si al razboiului, dar împiedicat adesea de zeul intrigant LEGBA, singurul în stare sa strice
destinele stabilite.

mitologia triburilor YORUBA. Triburile Yoruba (Nigeria) au, fara a-l venera, un deus otiosus vazut ca un
"proprietar al cerului": OLORUN, care dupa primul gest cosmogonic a lasat continuarea operei de
organizare a lumii în seama zeului androgin OBATALA, iar îngrijirea pamântului, crearea altor zei si a
oamenilor, în sarcina ODUDUA; yoruba mai venereaza un zeu al ghicitului - IFA, si o zeita a trocului,
comertului si belsugului - AYE SHALUGA.

mitologia populatiei ZULUSILOR. Zulusii (Republica Africa de Sud) considera creator al lumii pe zeul
tunetului UNKULUNKULU, care este si stramosul tribului, dar locuieste în cer, unde e secondat de
"printesa cereasca" NOMKUBULWANA, cea care le-a daruit zulusilor grânele si i-a învatat sa faca berea,
iar uneori apare printre ei, pe câmp, în scop oracular; pretutindeni, magia culturala e foarte dezvoltata,
vrajitorii specializându-se mai ales în divinatie si în confectionarea talismanelor.

mitologia populatiei BINI. Micul popor BINI din Benin venereaza un zeu complex: OGIVU, al fulgerelor si al
mortii, în acelasi timp al sângelui uman si animal si al sevei arborilor, ca element vital, devenind în epoca
moderna si zeul benzinei care misca automobilele.

mitologia MALGASILOR. Malgasii (Madagascar) nu apartin ariei mitologice a Africii si în genere miturile lor
sunt reduse numai la formele epice legate de cultul stramosilor totemici; au totusi un zeu regent:
ANDRIAMANITRA, imaginat ca un barbat care locuieste departe, putând face si binele si raul.